Numărul de tranzacții imobiliare cu unități individuale a scăzut în România cu 10,7% în martie 2026 comparativ cu luna similară din 2025. Totuși, martie a devenit cea mai bună lună din acest an, iar Brașov a înregistrat o creștere a tranzacțiilor, în timp ce în Cluj și Ilfov scăderile au fost mai mici decât media națională.
Piața imobiliară din România a înregistrat în martie 2026 a șaptea lună consecutivă de scăderi din punctul de vedere al numărului de tranzacții la nivel național, întrucât Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a raportat aproape 13.100 de tranzacții cu unități individuale, cu 10,7% sub nivelul înregistrat în martie 2025.
Această tendință descendentă a început în august 2025, lună care a marcat eliminarea cotei reduse de TVA de 9% pentru locuințe noi și majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, însă datele din martie indică și o ușoară îmbunătățire din două puncte de vedere.
Pe de o parte, martie 2026 a devenit cea mai bună lună din acest an din punctul de vedere al numărului de tranzacții, un element influențat și de zilele libere de la începutul lunii ianuarie și de durata scurtă a lunii februarie. Pe de altă parte, scăderea procentuală a numărului de tranzacții din martie este cea mai mică din acest an, după scăderile cu 25% din ianuarie și 19% din februarie.
Spre deosebire de primele două luni, Capitala a raportat o scădere ușor mai mare comparativ cu media națională: 3.800 de tranzacții, cu 13,4% sub nivelul din martie 2025. De asemenea, scăderi mai mari decât media națională au avut loc și în județele Timiș (-25,2%) și, mai ales, Constanța (-33,4%).
La polul opus, Brașov este singurul județ major din perspectivă imobiliară în care numărul tranzacțiilor este în creștere (+4,4%), în timp ce alte trei județe au înregistrat scăderi mai mici decât media națională: Iași (-3%), Ilfov (-3,3%) și Cluj (-7,8%).
Primele trei luni ale anului: scădere cu 21% la nivel național
La nivelul primelor trei luni ale anului, datele colectate de ANCPI indică o scădere cu 17,1%, la aproape 30.600 de tranzacții cu unități individuale.
În București s-au înregistrat în total 9.400 de tranzacții, cu 16,6% mai puține decât în primele trei luni ale anului trecut, astfel că evoluția a fost practic similară cu cea de la nivel național.
Trei dintre marile județe imobiliare ale țării au înregistrat scăderi mai mici decât media națională. De exemplu, în Iași au avut loc cu 3,7% mai puțin tranzacții, în timp ce în Brașov scăderea a fost de 7,1%, aproape la fel de mare ca cea raportată pentru județul Ilfov (-7,7%).
În același timp, în alte trei județe majore scăderile au fost mai pronunțate comparativ cu primele trei luni ale anului trecut. Mai exact, tranzacțiile au scăzut cu 22,2% în Timiș și cu 24% în Cluj, iar cel mai mare declin s-a înregistrat în județul Constanța, acolo unde au fost încheiate cu 45,2% mai puține contracte de vânzare-cumpărare.

Piața ipotecilor active a scăzut cu 13% în martie
ANCPI a raportat existența a aproape 7.500 de ipoteci active la nivel național în luna martie, în scădere cu 13,3% comparativ cu martie 2025. Cu alte cuvinte, ipotecile active au scăzut într-un ritm ușor mai mare comparativ cu numărul de tranzacții pentru unități individuale.
În București au fost înregistrate aproape 2.300 de ipoteci active, în scădere cu 13,6%, una apropiată de media națională. De asemenea, în Brașov scăderea a fost cu 14,5%, în timp ce alte mari județe au înregistrat scăderi mai mari: Cluj (-19,5%), Ilfov (-20,7%), Timiș (-22,9%) și Iași (-30,4%).
Singura excepție de la regulă este județul Constanța, acolo unde ipotecile active au înregistrat o creștere cu 8,1%.
La nivelul primelor trei luni ale anului, singurul județ major din perspectivă imobiliară care a înregistrat creștere este Iași, acolo unde numărul de ipoteci active a crescut cu 0,7%.

În schimb, în București, numărul de ipoteci active a scăzut cu 23,5%, la aproape 5.500. Scăderile au fost mai mici decât în Capitală în județe precum Brașov (-16,2%) și Ilfov (-18,6%), dar mai mari decât în București în județele Constanța (-24,3%), Cluj (-27,3%) și Timiș (-36,8%).
Este important de menționat că numărul de ipoteci active pe care îl raportează ANCPI în fiecare lună include și creditele ipotecare de refinanțare. ANCPI nu oferă o statistică separată pentru acestea din urmă, însă uzual numeroase persoane aleg să-și refinanțeze creditele ipotecare pentru a beneficia de o perioadă de 3-5 ani de dobândă fixă.
Banca Națională a României (BNR) a decis în ședința din 7 aprilie să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%, valoare care nu a mai fost modificată din august 2024. Anterior, economiștii se așteptau la o scădere a dobânzii de politică monetară în toamna anului 2026, însă BNR a anunțat acum că se așteaptă ca inflația din perioada martie-iunie 2026 să fie mai mare decât cea estimată anterior. În acest context, unii economiști atrag acum atenția că eventuala scădere a dobânzii ar putea fi amânată pentru anul 2027.
După o perioadă mai lungă de scăderi ușoare, indicele ROBOR la 3 luni a stagnat în cea mai mare parte a lunii martie. În prezent, valoarea acestuia este de 5,89%, comparativ cu valoarea de 5,87% raportată în prima parte a lunii martie. Acest indice este utilizat pentru calcularea dobânzilor la creditele ipotecare acordate înainte de 1 mai 2019.
Între timp, indicele IRCC, utilizat pentru creditele acordate după 1 mai 2019, a scăzut de la 5,68% la 5,58% și va avea această valoare în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2026. Aceasta a devenit astfel a doua scădere consecutivă a indicelui IRCC, după ce în ultimul trimestru al anului trecut ajunsese la valoarea record de 6,06%.
Februarie 2026: Autorizațiile scad, suprafața autorizată în orașe crește
La fel ca în luna ianuarie, datele colectate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că în mediul urban numărul de autorizații de construire scade, dar în același timp suprafața autorizată este în creștere, ceea ce sugerează că proiectele autorizate de autorități sunt de dimensiuni mai mari decât cele de anul trecut.
Astfel, numărul de autorizații emise la nivel național în cursul lunii februarie a fost de aproape 2.400, în scădere cu 8,8% comparativ cu februarie 2025. Mediul urban a raportat aproape 760 de autorizații (-8%), în timp ce în mediul rural s-au autorizat puțin peste 1.600 de proiecte (-9,2%).

În schimb, pentru același interval de timp, în mediul urban s-a înregistrat o creștere cu 32% a suprafeței autorizate, la 399.000 de metri pătrați utili. Astfel, creșterea a fost suficientă pentru ca evoluția să fie pozitivă în ansamblu și la nivel național (654.000 de metri pătrați utili, +8,8%), în ciuda scăderii cu 15% înregistrată în mediul rural (254.000 de metri pătrați utili).

Evoluțiile sunt asemănătoare și la nivelul celor două luni din 2026 pentru care există date în prezent. Astfel, în ianuarie-februarie 2026, autoritățile au autorizat aproape 4.200 de proiecte, în scădere cu 8,4% comparativ cu primele două luni ale anului trecut. Autorizațiile au scăzut cu 12,6% în mediul urban (peste 1.200) și cu 6,5% în mediul rural (peste 2.900).
Suprafața autorizată în mediul urban în acest interval a fost de 711.000 de metri pătrați, în creștere cu 35,4% comparativ cu primele două luni din 2025, în timp ce mediul rural a raportat o scădere cu 12,9%, la 474.000 de metri pătrați. În ansamblu, suprafața autorizată la nivel național a crescut cu 10,8%, la 1,19 milioane de metri pătrați.
Pentru cele mai recente trei luni calendaristice pentru care există date, adică decembrie 2025 – februarie 2026, autorizațiile de construire sunt în scădere cu 3,4%, la 6.800 de autorizații, comparativ cu perioada decembrie 2024 – februarie 2025. Scăderi s-au înregistrat atât în mediul urban (aproape 2.000 de autorizații, -7,7%), cât și în mediul rural (4.800 de autorizații, -1,6%).
Și pentru acest interval însă suprafața autorizată în mediul urban (1,2 milioane de metri pătrați) este în creștere (+28%), chiar dacă în mediul rural este în scădere (875.000 metri pătrați, -9,7%). În ansamblu, pentru această perioadă, suprafața autorizată a crescut cu 8,9%, la 2,08 milioane de metri pătrați.

Pe baza autorizațiilor de construire emise la nivel național în primele două luni ale anului, în România se vor construi peste 11.000 de locuințe, în creștere cu 8,9% comparativ cu locuințele autorizate în primele două luni ale anului trecut. Cele mai multe locuințe au fost autorizate în București (peste 2.500, de aproximativ 5 ori mai multe decât în perioada similară din 2025) și Ilfov (1.600 de locuințe, +5,3%).
De asemenea, aproximativ 1.100 de locuințe au mai fost autorizate în județele Iași (-23%) și Timiș (+53,8%), în timp ce județul Cluj este la mare distanță în spate cu mai puțin de 400 de locuințe autorizate (-19,5%).
Potrivit datelor raportate de Banca Națională a României (BNR), moneda euro, folosită ca reper în aproape orice tranzacție imobiliară, a avut în luna martie 2026 o valoare medie de 5,0959 lei, în creștere cu 0,03% comparativ cu valoarea medie de 5,0946 lei din februarie 2026 și cu 2,39% comparativ cu valoarea medie de 4,9768 lei din martie 2025.
Analize recente
Recomandările noastre
Tendințe pe piața de construcții: cerere în creștere pentru încălzire în pardoseală și sisteme automatizate pentru eficiență
Vezi analiza