Numărul de tranzacții cu unități individuale a crescut în luna iunie cu 5% la nivel național, ceea ce marchează prima creștere semnificativă după 9 luni. Evoluția pozitivă se datorează în special pieței din București, unde numărul de tranzacții a crescut cu 26%.
Luna iunie a acestui an a marcat cea mai bună evoluție a pieței imobiliare din România de după eliminarea cotei reduse de TVA de 9% pentru locuințe noi și majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% în august 2025.
Astfel, la nivel național au avut loc aproape 13.500 de tranzacții cu unități individuale, în creștere cu 5,1% comparativ cu luna iunie a anului trecut. Este prima creștere lunară a numărului de tranzacții de după august 2025, în contextul în care piața a traversat opt luni consecutive de scăderi și o stagnare în luna mai.
Creșterea raportată la nivel național se datorează în special pieței din Capitală. În București s-au înregistrat aproape 4.300 de tranzacții cu unități individuale, în creștere cu 26,4% comparativ cu iunie 2025. În cazul Capitalei vorbim deja despre a treia lună consecutivă de creșteri, după cele cu 15,9% în mai și 2,2% în aprilie.
De altfel, doar două dintre marile județe ale țării au înregistrat creșteri ale numărului de tranzacții și ambele au trecut pragul de 1.000 de tranzacții: Timiș (+56,9%) și Ilfov (+35,3%). De asemenea, merită remarcat că Sibiu a raportat a treia creștere lunară consecutivă, de data aceasta cu 33%, însă evoluția vine pe fondul unui număr de sub 300 de tranzacții.
În schimb, scăderi s-au înregistrat în Iași (-8,6%), Cluj (-10,5%) sau Constanța (-15,7%), fiecare dintre aceste județe cu aproape 700 de tranzacții, însă cea mai mare scădere procentuală dintre marile județe s-a semnalat în Brașov (-35,9%), acolo unde au avut loc mai puțin de 500 de tranzacții.
Cele mai recente trei luni: scădere nesemnificativă la nivel național
Pe baza rezultatelor pozitive din luna iunie, piața imobiliară din România a înregistrat o scădere cu numai 0,9% a numărului de tranzacții în al doilea trimestru al anului comparativ cu perioada aprilie-iunie a anului trecut, la 37.300 de tranzacții.
Pentru acest interval de timp, Capitala se remarcă printr-o creștere cu 14,8%, la aproape 11.700 de tranzacții, în timp ce Timiș (+25,6%) și Ilfov (+8%) au raportat de asemenea creșteri comparativ cu perioada similară a anului trecut.
În același timp, alte mari județe au înregistrat scăderi, printre care se numără Cluj (-7,6%), Constanța (-9,6%) și Iași (-16,3%), iar Brașov este și pentru acest interval județul reprezentativ cu cea mai mare scădere (-19,6%).
Primele șase luni ale anului: piața a scăzut cu 9%
La nivelul primei jumătăți a anului, în România au fost raportate aproape 67.900 de tranzacții cu unități individuale, în scădere cu 8,9% comparativ cu primele șase luni ale anului trecut.
Ca urmare a scăderilor din primele luni ale anului, Capitala a raportat un declin pentru prima jumătate a anului, însă acesta este mai degrabă nesemnificativ (-1,7%, la aproape 21.100 de tranzacții).
Pe de altă parte, pe baza creșterilor puternice din luna iunie, există două județe majore care au înregistrat creșteri de tranzacții în prima jumătate a anului: Timiș (+2,9%, la 4.800 de tranzacții) și Ilfov (+0,8%, la 4.300 de tranzacții).
Cu aproape 4.000 de tranzacții, Cluj a raportat o scădere cu 16,1%, mai mică decât Constanța (-29,1%, cu 3.400 de tranzacții), dar mai mare decât județe precum Brașov (-13,7%, cu aproape 3.200 de tranzacții) sau Iași (-11,4%, cu 2.900 de tranzacții).

Piața ipotecilor active revine pe creștere
Pentru prima oară în acest an, piața ipotecilor active a înregistrat în luna iunie o creștere comparativ cu luna similară a anului trecut, la aproape 7.500 de ipoteci (+6,3%).
Această creștere la nivel național a fost determinată în special de Capitală, acolo unde s-au înregistrat peste 2.600 de ipoteci active, cu 38,2% mai multe comparativ cu perioada similară a anului trecut. De asemenea, creșteri s-au mai înregistrat în Timiș (+15,1%) și Constanța (+2,2%), în timp ce Ilfov a raportat o scădere cu 15,2%, iar Cluj cu 5,7%.
La nivelul celui de-al doilea trimestru al anului, datele oficiale indică existența a 20.800 de ipoteci active, cu 4,8% mai puține comparativ cu perioada similară a anului trecut. În acest caz se remarcă o creștere cu 10% pe piața din Capitală (aproape 6.600 de ipoteci) și creșteri mai degrabă nesemnificative în Timiș (+0,6%) și Constanța (+0,3%). Scăderi au fost raportate în Iași (-6%), Ilfov (-17%), Cluj (-14,4%) sau Brașov (-19,2%).
Pentru primele șase luni ale anului, ANCPI a raportat aproape 38.800 de ipoteci active, în scădere cu 12,6% comparativ cu perioada similară a anului trecut. În acest caz, toate piețele locale majore au înregistrat scăderi, inclusiv București (-8,2%), Ilfov (-17,7%), Timiș (-19,3%) sau Cluj (-20,9%).
Este important de menționat că numărul de ipoteci active pe care îl raportează ANCPI în fiecare lună include și creditele ipotecare de refinanțare. ANCPI nu oferă o statistică separată pentru acestea din urmă, însă uzual numeroase persoane aleg să-și refinanțeze creditele ipotecare pentru a beneficia de o perioadă de 3-5 ani de dobândă fixă.
Cel mai recent, Banca Națională a României (BNR) a decis în ședința din 15 mai să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%, valoare care nu a mai fost modificată din august 2024, iar următoarea ședință este programată la sfârșitul lunii iulie.
Anterior, economiștii se așteptau la o scădere a dobânzii de politică monetară în toamna anului 2026, însă inflația care se menține în preajma pragului de 10% și incertitudinile de pe scena politică îi determină acum să fie circumspecți că acest lucru se va mai întâmpla.
În ultimele luni, indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat scăderi nesemnificative, iar pe parcursul lunii iunie a avut în fiecare zi valoarea de 5,84%, astfel că în prezent este în stagnare. Acest indice este utilizat pentru calcularea dobânzilor la creditele ipotecare acordate înainte de 1 mai 2019.
Între timp, indicele IRCC, utilizat pentru creditele acordate după 1 mai 2019, a scăzut nesemnificativ în 1 iulie de la 5,58% la 5,56% și va avea această valoare până în 30 septembrie 2026. Aceasta a devenit astfel a treia scădere consecutivă a indicelui IRCC, după ce în ultimul trimestru al anului trecut ajunsese la valoarea record de 6,06%.

Suprafața locuințelor autorizate în mediul urban a crescut cu 34% în luna mai
Pe segmentul autorizațiilor de construire, tendința de creștere a suprafeței autorizate pentru locuințele din mediul urban concomitent cu scăderea numărului de autorizații a continuat și în luna mai, potrivit celui mai recent raport al Institutului Național de Statistică. Cu alte cuvinte, această evoluție arată că, deși există mai puține proiecte noi autorizate, acestea sunt de dimensiuni mai mari din perspectiva numărului de locuințe integrate.
De exemplu, în luna mai, autoritățile locale au aprobat aproximativ 850 de proiecte rezidențiale în mediul urban la nivel național, în scădere cu 13,6% comparativ cu mai 2025, însă acestea au o suprafață totală de peste 450.000 de metri pătrați, în creștere cu 33,6% față de perioada similară a anului trecut. Mediul rural a raportat peste 2.000 de autorizații (-14,6%) cu o suprafață totală de peste 375.000 de metri pătrați (-9.7%). În ansamblu, la nivel național, datele cumulate indică aproape 2.900 de autorizații (-14,3%) cu o suprafață totală de aproape 826.000 de metri pătrați, cu 9,7% mai mare decât în mai 2025.

Pentru cele mai recente trei luni pentru care există date, și anume martie – mai 2026, datele indică aproape 2.600 de proiecte în mediul urban (-9,8%) cu o suprafață totală de aproximativ 1,35 milioane de metri pătrați, în creștere cu 37%. În schimb, mediul rural a raportat aproximativ 6.200 de autorizații (-7,3%) cu o suprafață totală de aproape 1,05 milioane de metri pătrați (-8,4%). Astfel, la nivelul național, au fost autorizate 8.800 de proiecte imobiliare (-8%) cu o suprafață totală de 2,39 milioane de metri pătrați (+12,7%).
Pentru primele cinci luni ale anului, autoritățile au emis 3.800 de autorizații în mediul urban (-10,8%) cu o suprafață totală de 2,06 milioane de metri pătrați (+36,6%), în timp ce în mediul rural au fost emise aproape 9.200 de autorizații (-7%) cu o suprafață totală de 1,5 milioane de metri pătrați (-9,9%). În ansamblu, la nivel național, INS a emis în total aproape 13.000 de autorizații (-8,2%) cu o suprafață totală de 3,58 milioane de metri pătrați, în creștere cu 12% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Pe baza autorizațiilor de construire emise la nivel național în primele cinci luni ale anului, în România se vor construi aproximativ 33.200 de locuințe, în creștere cu 16% comparativ cu locuințele autorizate în primele cinci luni ale anului trecut.
Dintre acestea, aproape 6.200 de locuințe vor fi construite în București, de peste trei ori mai multe comparativ cu numărul de locuințe autorizate în Capitală în perioada similară a anului trecut.
O creștere semnificativă se înregistrează și în județul Ilfov, acolo unde vor fi construite peste 5.700 de locuințe, cu 55% mai multe decât locuințele autorizate în intervalul ianuarie – mai 2025.
Dintre județele majore se remarcă și creșterea numărului de locuințe autorizate în Timiș la aproape 2.300 (+8,5%), în timp ce Sibiu a raportat 1.500 de locuințe autorizate, aproape triplu decât în perioada similară a anului trecut. Celelalte județe majore au înregistrat scăderi la acest indicator: Iași (-1%), Brașov (-8,5%) sau Constanța (-22%).

Potrivit datelor raportate de Banca Națională a României (BNR), moneda euro, folosită ca reper în aproape orice tranzacție imobiliară, a avut în luna iunie 2026 o valoare medie de 5,2417 lei, în creștere cu 0,2% comparativ cu valoarea medie de 5,2313 lei din mai 2026 și cu 3,9% comparativ cu valoarea medie de 5,0468 lei din iunie 2025.
