
Autorizațiile de construire vor rămâne valabile și în cazul în care Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pe baza căruia au fost emise aceste autorizații este anulat ulterior în instanță, potrivit unei decizii definitive a Curții Constituționale a României (CCR).
Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat în 9 aprilie o decizie care va avea un impact semnificativ pentru piața imobiliară.
Astfel, într-un comunicat de presă, instituția afirmă că „a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile articolului 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în interpretarea dată prin Decizia nr.10 din 11 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale.”
Legea inițială din 2004
Articolul 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 la care face referire CCR în comunicat menționează că „hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”
Astfel, acest articol din legea publicată în anul 2004 menționează că deciziile judecătorești cu privire la anularea unui act administrativ precum Planul Urbanistic Zonal (PUZ) au efect doar în viitor, adică începând din momentul în care PUZ-ul respectiv a fost anulat, fără să existe astfel efecte retroactive asupra actelor administrative emise anterior, cum ar fi autorizațiile de construire.
Interpretarea ÎCCJ din 2015
Cu toate acestea, în 11 mai 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat această lege în forma că „hotărârea judecătorească irevocabilă / definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte și în privința actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătorești de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești.”
Cu mai puține cuvinte, ÎCCJ a interpretat în 2015 că legea din 2004 se aplică și pentru o autorizație de construire emisă anterior pe baza unui PUZ anulat dacă respectiva autorizație de construire a fost deja contestată în justiție. Astfel, respectiva autorizație de construire devenea nulă, iar dezvoltatorul nu putea continua lucrările, chiar dacă instanța de judecată nu luase încă o decizie cu privire la contestație.
Decizia finală anunțată de CCR și efectele acesteia
Acum, prin decizia transmisă în 9 aprilie 2025, CCR a stabilit practic că decizia ÎCCJ din 2015 a fost neconstituțională, motiv pentru care nu se aplică.
Cu alte cuvinte, toate autorizațiile de construire, inclusiv cele care au fost deja contestate în instanță, vor rămâne valabile chiar dacă PUZ-ul pe baza căruia au fost eliberate este anulat ulterior în justiție.
Reprezentanții dezvoltatorului imobiliar One United Properties, care este listat pe Bursa de Valori București, consideră că decizia CCR clarifică incertitudinea juridică care a existat în perioada 2015-2025 și produce astfel mai multă stabilitate pentru dezvoltatorii imobiliari.
„Decizia CCR stabileste un cadru juridic mai previzibil și mai sigur pentru planificare, investiții și construcții în România, fiind eliminat riscul pierderii autorizațiilor din cauza anulării PUZ-urilor. Pe scurt, decizia aduce un plus de certitudine juridică în sectorul imobiliar, încurajând o creștere stabilă și restabilind încrederea investitorilor în piața dezvoltărilor imobiliare din România”, precizează dezvoltatorul imobiliar într-un comuncat publicat pe site-ul oficial al Bursei de Valori București.
Decizia anunțată de CCR în 9 aprilie este definitivă și obligatorie, astfel că se aplică cu efect imediat.
Analize recente
Recomandările noastre

Gabriel Blăniță, Colliers: „Cererea pentru apartamente vechi construite după 1980 va crește după majorarea TVA la 21%”
Vezi analiza